Preot prof.dr. Ioan Mitrofan
website omagiaL

Ca preot-profesor la Blaj  a fost de la inceput un cinstitor al trecutului religios, istoric si cultural al orasului. De altminteri utilizarea alaturata a acestor trei adjective, in cazul Blajului este pleonastic. Religie, istorie si cultura se intrepatrund si confera o aura aparte Micii Rome Ardelene. Biserica - Scoala - Natiune este o triada care defineste aceasta "cetate de credinta si tarie romaneasca". Am avut bucuria sa-i fiu alaturi la multe sesiuni de comunicari pe teme de istorie a trecutului religios si cultural blajean: la Blaj si la Cluj, la Gherla si la Brasov, la Baia Mare si la Lugoj, la Timisoara si la Oradea; l-am apreciat si-l apreciez ca indrumator atent al atator lucrari de licenta si disertatii de masterat si ma bucur sa-l stiu solicitat, pentru recunoscuta sa competenta in materie, in comisii de doctorat.

 

Avand in copilarie si adolescenta un reper moral, in parintele Ioan Coman, despre care a si scris o frumoasa biografie, insotita de sentimente de pretuire si recunostinta, preot paroh in Oiejdea sa natala, parintele Ioan Mitrofan a cinstit sirul lung de vrednici ierarhi, preoti si dascali blajeni, prin conferinte, articole si carti omagiale. Centrul Cultural "Jacques Maritain" – care fiinteaza sub indrumarea Sfintiei Sale in casa profesorului Stefan Manciulea, este, alaturi de aula Facultatii de Teologie locul unde se desfasoara asemenea evocari blajene, dar si un centru documentar din cercetarea caruia au fost date la lumina tiparului pagini de corespondenta ale profesorului cu ierarhii nostri P. S. Ploscaru, P. S. Dragomir si Cardinalul Al. Todea – cu revelatoare informatii despre istoria Bisericii noastre si despre gandurile impartasite profesorului de catre cei trei episcopi pentru recunoasterea meritelor si sacrificiilor Blajului in folosul neamului romanesc.

 

La acestea se adauga editarea unei carti rarisime, Omagiu Scolilor Blajului, aparuta la Paris, in 1954 la bicentenarul deschiderii Scolilor Blajului, cand in tara nu se putea vorbi despre aceasta aniversare importanta in istoria invatamantului romanesc. Ea a fost trimisa Pr. Profesor Ioan Miclea, (probabil de Mons. Octavian Barlea) intr-o forma xeroxata a dactilogramei si a circulat ca o carte samizdat; am tiparit-o impreuna, insotita de o succinta prefata lamuritoare, pentru ca sunt acolo cateva texte de referinta despre Scolile Blajului, semnate de Mons. Octavian Barlea, Mons. Petre Gherman, Mons. Pamfil Carnatiu, N. I. Herescu, Mircea Eliade s.a.; am editat impreuna si pagini alese despre Blaj din scrisul atat de bogat si divers al lui Stefan Manciulea, risipit in diferite reviste din tara si din "Revista Scriitorilor Romani", publicatie literara din exil, care-i solicita colaborari, pagini carora le-am dat titlul unei emotionante propozitii, cu ecouri biblice, din notele de calatorie ale lui N. Iorga – Aici e pamantul sfant al Blajului.

 

In ce ma priveste, pot sa spun ca am simtit "indemnul" chiar daca nu rostit raspicat, de a urma teologia. Am urmat acest "indemn", am fost hirotonit diacon, si prima mea "diaconare" a fost in modesta si primitoarea Bisericuta din Oiejdea, din curtea casei natale, ce-mi aminteste prin sfiala si sfintenia ei de Bisericuta din Albac din poezia lui Goga:

 

Bisericuta din Albac,

Tu esti al vremurilor semn,

…………………………..

Din ce-am cerut, din ce-am gandit,

Atatea rugaciuni cuprinzi,

Si-atata vis neizbandit,

Sub vechiul tau tavan de grinzi…

 

Nu este insa in intentia acestor randuri de aniversare omagiala sa inregistrez toate vredniciile acestui preot de "Stradanii binecuvantate".

 

De aceea inchei cu ferma convingere: Vrednic este!

4 iunie 2014